Colecția Helena

Colecția Helena

În mitologia greacă, Helena din Troia, Helena, (greacă veche: Ἑλένη Helénē, pronunțată [helénɛː]), cunoscută și sub numele de frumoasa Helenă sau Helena din Sparta, s-a spus că ar fi fost cea mai frumoasă femeie din lume.

Se credea că era fiica lui Zeus și Leda și era sora lui Clitemnestra, Castor și Pollux, Philonoe, Phoebe și Timandra. Copilă fiind, ea a fost răpită de către Tezeu, și adusă acasă de frații săi Castor și Pollux.

Când regele Spartei, tatăl ei pământesc, hotărăște să o mărite, Sparta este cotropită de pețitori, mulți dintre ei fiind luptători ahei de mare valoare. Tindar este neliniștit la gândul că alegerea fetei ar putea provoca un război în Sparta, așadar Odiseu propune o soluție: toți pețitorii se vor jura să respecte alegerea soțului, oricare ar fi, și dacă cineva ar fi să intervină, toți se vor reuni pentru a o aduce pe Helena înapoi soțului ei.

În final, Helena se căsătorește cu Menelau, fiul lui Atreu, și împreună au o fiică, Hermione, și, după alții, un fiu, pe Nicostrate.

Cu încuviințarea zeiței Afrodita, Paris o seduce pe Helena și o aduce în Troia. Plecarea Helenei cu Paris la Troia are drept rezultat războiul troian. În timpul războiului, care durează zece ani, Paris moare, Helena se căsătorește cu unul dintre frații lui, Deiphobos, iar mai târziu se împacă cu Menelau redevenindu-i soție.

Revine în Sparta, dar după moartea lui Menelau este izgonită de fiii acestuia și moare la Rodos. După moarte, Helena i-a fost dată în căsătorie lui Ahile, învingătorul de la Troia și s-ar fi retras alături de el pe „insulă albă”, Leuke, și petrec viața de apoi împreună.

Helena a reprezentat o provocare, mai ales pentru artele vizuale, exemplificată de snoavă despre pictorul Zeuxis (c. sec. V. î.Hr.), contractat să o picteze pe Helena. Acesta, până la urmă a ales de la cinci fete cele mai frumoase trăsături. Grecia veche începe să o reprezinte artistic pe Helena din secolul VII î.Hr. Adesea e reprezentată fugind de Menelau care îndreaptă sabia spre ea. În contrast, în Sparta în perioada arhaică apar stele reprezentând recuperarea Helenei din Troia. Menelau apare înarmat dar nu o amenință și Helena îl privește fix în ochi cu îndrăzneală. Motivul răpirii Helenei de către Paris apare de asemenea des pe vase grecești. În Etruria, pe de altă parte se întâlnește mai des episodul nașterii ei dintr-un ou.

În pictura Renascentistă, răpirea este ilustrată ca un viol. Artiștii din Evul Mediu erau mai degrabă influențați de scrieri precum Historia destructionis Troiae de Guido delle Colonne, care sugerează că Paris a sedus-o.

În Faust (c. 1808) al lui Goethe, protagonistul se îndrăgostește de Helena.

În Doctor Faustus (1604) de Christopher Marlowe, protagonistul invocă umbra Helenei, rostind faimoasele replici „Acesta-i chipul ce prin vraja sa / Putere a avut spre a-mpînzi / Al apelor întins cu mii și mii / De pînze de corăbii ce-au plutit / Spre Troia care-n flăcări s-a surpat?”

Colecția Helena

Colecția Helena este compusă din: Pine, Tobacco, Incense, Amber, Oud, Library, Spice, Opulence, Comfort, Oriental, Velvet, Tuscany.

Pine

Lumânare cu parfum în care veți regăsi aroma și răcoarea pădurilor de pin, precum și mirosul suav al florilor de câmp și de citrice.